Locurile Sfinte
  • Labirintul de la Biserica Mănăstirii Humor

    Am început să scriu prezentul articol în momentul în care am observat Labirintul de la Mănăstirea Humor. La limita întâlnirii decoraţiei parietale cu pavimentul, mai jos decât draperia întâlnită în majoritatea bisericilor din Moldova, este pictat un Labirint. La prima vedere, desenul se aseamănă cu Funia răsucită. Însă liniile ce dau senzaţia de răsucire se întrerup ritmic, creând un spaţiu ce poate fi parcurs foarte uşor de la un capăt la altul al desenului, respectându-se bineînţeles regulile impuse de linii. Geometric vorbind avem de-a face cu un labirint. Semnele de întrebare se măresc în momentul în care se urmăreşte cu atenţie traseul acestui „labirint”. El începe în pridvor, continuă în pronaos şi în gropniţă şi dispare în momentul în care se întâlneşte cu portalul de trecere în naos. În naos Labirintul nu mai reapare. Simbolic, nici nu şi-ar mai avea rostul, dar acest aspect îl vom trata mai departe.


    Citeşte mai mult...
  • Viziunea Mitropolitului Anastasie Crimca

    Grija pe care o manifestau ctitorii moldoveni pentru a construi un spaţiu sacru după modelul revelat lui Moise şi David este confirmată la începutul secolului al XVII-lea de ctitoriile mitropolitului Anastasie Crimca. Trei sunt bisericile păstrate de la acest mitropolit. Toate trei excelează şi uimesc prin soluţiile arhitectonice propuse, soluţii arhitectonice într-o evidentă relaţie cu descrierile biblice ale spaţiului sacru revelat.


    Citeşte mai mult...
  • Geometrie simbolică în cea mai veche biserică păstrată de la Ştefan cel Mare

    Întreaga existenţa umană se desfăşoară între teluric şi spiritual iar din punct de vedere a formelor geometrice cu valoare simbolică, între pătrat şi cerc. În arhitectură, această problemă este marcată prin sensul ascendent al edificiului eclesial cu bază poligonal-pătrată, elevaţie paralepipedic-cubică şi cupolă semisferică. Planul şi elevaţia semnifică teluricul, iar cupola semisferică este echivalentă simbolic „cu bolta cerească, iar prin extensie cu Cerul însuşi, lăcaş spiritual al Dumnezeirii”.


    Citeşte mai mult...
  • Monument UNESCO Pătrăuţi 1487

    Biserica de la Pătrăuţi a fost construită de Ştefan cel Mare (1457-1504) în anul 1487. Edificiul este astăzi cea mai veche dintre bisericile păstrate de la acest voievod, datorită faptului că alte biserici construite în primii treizeci de ani de domnie nu se mai păstrează sau au fost modificate în secolele ulterioare.


    Citeşte mai mult...
  • Biserica Mănăstirii Moldoviţa. Bucovina. Moldova

    Edificiul eclesial ce se păstrează până astăzi la Moldoviţa a fost construit de Petru Rareş în anul 1532 şi a fost pictat în anul 1537 (Fig. 104). Datorită unităţii dintre programul iconografic interior şi cel exterior şi stării de conservare mulţumitoare la exterior, am hotărât să analizăm mai atent acest monument. Legăturile teoretice ce le vom observa între diferitele compoziţii plastice de la Moldoviţa se întâlnesc şi la alte biserici din Moldova, ele făcând parte din soluţiile programul iconografic de tradiţie bizantină adaptat aici în timpul lui Ştefan cel Mare şi a lui Petru Rareş. Prin urmare, concluziile interpretării iconologice asupra bisericii Bunei Vestiri de la Moldoviţa pot fi urmărite uşor la celelate monumente păstrate.


    Citeşte mai mult...